Povestea rochiei de mireasa – Partea I

colaj rochii

,,Cum ti-ai imaginat ca va fi rochia de mireasa, cum ai gasit-o si de ce a fost the one?” este intrebarea de la care am pornit cand am interogat 10 mirese care au avut nunta in aceasta primavara-vara. Pentru ca stim (din cate am auzit) ca mersul in cautarea rochiei de mireasa si gasitul rochiei ideale da multe batai de cap si este de multe ori e o misiune aproape imposibila fara multa rabdare, am lasat miresele care au spus ,,da” recent sa vorbeasca despre propria lor experienta in gasirea rochiei perfecte si ce tip de rochie de mireasa au ales. Iata prima parte a marturisirilor:

Anca Ciorogar, medic rezident

,,Am pornit in cautarea rochiei de mireasa destul de hotarata. Cel putin cu privire la ceea ce NU imi doream: corset, paiete, o trena imensa, rochie tip printesa si…lista poate continua. Nu o sa mint, primele incercari au fost dezastruoase: rochii prea incarcate, vanzatoare prea insistente si ingrijorarea crescanda ca rochia mult dorita s-ar puteasa fie imposibil de gasit. Dar, rabdarea nu mi-a lispit niciodata, asa ca mi-am continuat cautarile cu perseverenta si intr-un final, am ajuns in locul potrivit! Rasfoind paginile unui nou catalog (o rutina cu care eram obisnuita), fara prea mari asteptari, am dat peste EA, la salonul Emma din Cluj. Mi s-a parut extrem de sofisticata si eleganta, si, pentru prima data, m-am indreptat increzatoare spre cabina de proba. Cum am stiut ca mi-am gasit in sfarsit rochia? Prin doua criterii: Primul a fost faptul ca mi s-a asternut un zambet larg pe fata (care a ramas intiparit acolo tot restul zilei) si al doilea ca a fost o adevarata aventura pentru vanzatoare sa ma convinga ca trebuie totusi sa o dau jos la plecare!”

colaj anca

Andreea Golea, HR

,,In ceea ce priveste rochia mea de mireasa, nu pot sa zic ca am visat-o din copilarie sau ca am stiut fiecare detaliu. Din contra, ma asteptam sa fiu coplesita de situatie deoarece imi placeau multe modele. Imi doream mult o rochie tip printesa, cu mult tiul si “pufoasa”, m-am gandit ca ar fi singura ocazie in care sa port asa ceva fara ca lumea sa se uite stramb la mine. Am gasit rochia intamplator pe un site, pentru ca vroiam sa fie un pic romantica, iar colectiile celor de la Atelier Divine mi se pareau foarte aproape de ceea ce imi doream eu. A venit si primul targ de nunti, unde am probat rochia live. Mi-a placut foarte mult, nu am avut o epifanie sau ceva de genul, dar ma gandeam serios ca ar putea fi rochia potrivita pentru mine. Nu am luat-o atunci, am zis sa mai astept, in fond era prima data cand probam o rochie de mireasa. Insa, trei luni mai tarziu am platit avansul pentru fix aceeasi rochie. Am personalizat-o putin, cat sa simt ca e a mea si a fost perfecta!

colaj andreea golea(foto: Emm&Clau Fagadar)

Monica Motea, arhitect

,,Gasirea rochiei de mireasa a fost o adevarata provocare. Am inceput gandindu-ma la corpul meu si la ce m-ar avantaja. Astfel, am exclus din prima rochia tip “printesa” deoarece nu avea cum sa ma avantajeze, eu fiind mica de inaltime. Apoi, m-am gandit cum as vrea sa arate, si dupa ce am cautat pe mai multe site-uri cu rochii am ajuns la urmatoarea concluzie: imi doresc o rochie eleganta, cambrata pe corp, fara corset, si dintr-o dantela pretioasa, fara pietre, perle si altele. Apoi m-am intrebat unde gasesc aceasta rochie. Din site-urile pe care le gasisem, am facut o selectie si m-am programat la probe, am fost si la targurile de profil, dar, absolut nimic nu ma multumise. Nu stiam ce sa fac, m-am dus la un atelier care facea rochii pe comanda, dar, executia lor lasa de dorit si-mi asumam riscul sa nu-mi placa la final, si atunci ce fac? In total probasem vreo 12 rochii si vazusem zeci, dar, tuturor le lipsea ceva.

Mi-am continuat cautarea si am gasit intamplator un site-ul firmei Sposa Dell Amore si m-am indragostit de rochiile care le-am vazut acolo. Am citit cateva pareri despre magazin si aflasem ca toate miresele au fost multumite dar rochiile destul de scumpe. Ma gandeam de asemenea ca poate in poze sau pe acele manechine arata bine, dar pe mine ar arata asa? Cu toate acestea, mi-am facut o programare. Cand am ajuns acolo, totul arata foarte frumos, sala de asteptare, camera de proba, atelierul, iar, rochiile erau exact ca pe site. Am ales cateva pentru proba impreuna cu doamna de acolo. Probasem in total cinci, dar, tot nu eram multumita. Doamna care ma ajuta a observat acest lucru si m-a intrebat daca vreau sa probez o ultima rochie, cea de pe manechin. Era foarte frumoasa, cu o trena superba, cu dantela cusuta manual, demna de o adevarata regina. Nu o luasem in considerare deoarece era fara bretele si ma temeam de acest model. Cand am probat-o, mi-am dat seama ca imi scotea in evidenta toate calitatile. Aratam bine si din fata si in spate, rochia era de o eleganta aparte, iar, cand mi-a pus si voalul, m-am indragostit. De asemenea, mi-a spus ca are si bretele detasabile, deci se rezolvase si problema mea. Cu toate acestea am plecat acasa si am zis celor de acolo ca ma mai gandesc. Voiam sa fiu 1000% sigura ca este cea potrivita. In acel weekend am tot revazut pozele de la probe cu toate rochiile dar aceasta iesea castigatoare la fiecare vizionare, si, atunci m-am hotarat sa sun sa o rezerv. Modificarile au durat 10 zile, nu ca in alte locuri 2 luni! Cand am probat-o pentru ultima oara, puteam spune ca a fost facuta la comanda pentru mine! Era rochia mea. Rochia a facut senzatie la nunta, am primit aprecieri pentru rochie inclusiv din partea barbatilor. A fost intr-un cuvant deosebita, cel putin pentru mine.”

colaj monica

Alina Galeriu-Olteanu, managing partner 

,,Cand eram mica imi imaginam ca o sa ma casatoresc intr-o rochie tip printesa cu corset si crinolina. Eventual cu maneci bufante cum a avut Lady Di. Si desigur, cu trena, o trena imensa. Si imi imagineam ca alegerea rochiei se va intampla imediat ce implinesc varsta de adult. Ei bine, s-a intamplat 10 ani mai tarziu decat preconizasem pe vremea cand inca ma jucam cu papusile, intr-o rochie fara maneci, cu spatele jumatate gol, fara corset, cu o croiala tip sirena. Din fantezia copilariei am pastrat totusi trena. Si, vrand-nevrand si crinolina, pentru ca am aflat ca exista o crinolina speciala doar pentru baza rochiei ca sa poti pasi mai usor si sa nu calci pe toate straturile de dantela si tiul.

In momentul in care am pornit in cautarea rochiei de mireasa am fost destul de convinsa ca imi doresc o rochie tip sirena, caci trecusera niste ani si imi stiam corpul mai bine si ce stil ma avantajeaza. Insa, am probat oricum toate tipurile de modele, ca sa ma asigur ca nu ratez ,,the dress”. De fiecare data cand probam o rochie tip sirena simteam ca sunt tot mai aproape. Unele erau prea incarcate cu broderii si paiete, altele cam incomode, unele mult peste bugetul setat. Am avut 3 sesiuni de probat rochii, o data la un targ de nunti si nu am inteles nimic din experienta fiindca era o vanzoleala si o agitatie care m-au obosit teribil, si, de doua ori in showroom-uri cu rochii de mireasa, cu domnisoarele de onoare alaturi. Ultima oara eram in showroom-ul Bella Sposa si in timp ce ma imbracam si nu apucasem inca sa ma uit in oglinda, le aud pe fete ca exclama toate uimite“asta e!”. Eu ma priveam din fata in oglinda, insa nu eram pe deplin convinsa. Apoi m-am intors si am vazut trena si spatele gol si am zis ,,ok this might be it”. Am mai probat si alte rochii dupa aceea tot la Bella Sposa, dar le comparam mereu cu aceasta. Un prim indiciu. Am plecat cu gandul sa nu ma grabesc si sa vad cum mi se pare ideea si peste cateva zile, caci mai aveam mai bine de jumatate de an pana la nunta. Intre timp am aratat pozele cu rochia mamei, viitoarei soacre si prietenelor care nu au fost cu mine in ziua aceea. Toata lumea era incantata. Am comandat-o dupa doua luni, asteptand sa vad daca ma razgandesc. Insa, cu fiecare zi ce trecea eram tot mai sigura ca aceea era rochia mea. Plus ca a fost unica: modelul initial avea bretele si eu am ales sa o port fara. Iar voalul lung cu trena, cu aceeasi broderie pe margini ca si rochia a completat perfect ansamblul. A fost perfecta. Si ziua. Si rochia.

alina

Laura Pavel, manager

Am fost foarte norocosa ca mi-a luat doar 1 saptamana si jumatate pentru a gasi „Rochia”. Dupa primele zile de cautari si probat multe rochii am crezut ca o sa ajung sa port un cearsaf alb cu o curea in jurul taliei in ziua nuntii mele. Asa de descurajata m-am simtit in primele zile. Toate rochiile care erau expuse in magazinele de mirese erau fie prea lucioase, fie prea incarcate. Funde, pietre semipretioase, volane, decolteu, volum , atat de mult volum! Nu toata lumea vrea sa arate ca Cenusareasa! Tot ce voiam era o rochie frumoasa, simpla, dar in acelasi timp impresionanta. Misiune indeplinita! A fost dragoste la prima vedere cand am vazut rochia mea de mireasa. Nu am stat pe ganduri deloc pentru ca am stiut ca nimic altceva nu mi se va potrivi la fel de bine. Puteam auzi clopotele de nunta atunci cand am probat-o. Ce a mai contat foarte mult in alegerea rochiei a fost sentimentul ca as putea sa las mostenire rochia fiicei mele (daca o sa am o fiica). E o rochie care nu se va demoda.

Un sfat pentru viitoarele mirese. Fiti pregatite sa va enervati si sa alergait mult in cautarea rochiei de mireasa. Cheia este sa nu va pierdeti speranța si sa stiti ca rochia perfecta pentru voi este acolo undeva . E la fel ca iesitul la intalniri daca te gandesti la asta . Trebuie sa saruti o multime de broaste inainte de a-ti gasi printul.

colaj laura

 

Recommended Posts
Comments
  • Wedsale
    Reply

    Foarte frumoase rochitele. Fiecare mireasa a aratat minunat in rochita ei!

Leave a Comment

This blog is kept spam free by WP-SpamFree.